Oamenii de știință au creat un prototip ieftin de piele umană
Oamenii de știință de la Universitatea de Știință și Tehnologie King Abdullah din Arabia Saudită au creat primul prototip funcțional de piele umană.
Acest lucru e o reușită atât de mare tocmai pentru că pielea umană e un organ foarte complex. Prin urmare, e dificil să creezi un dispozitiv care poate simți presiunea, temperatura și umiditatea în același mod în care o face pielea umană. În pluc, dispozitivul despre care vorbim e foarte ieftin.
Replicarea pielii umane implică necesitatea de a detecta presiunea, atingerea, proximitatea, temperatura, umiditatea și nivelul de pH, toate în același timp. Ai putea crede că ar fi nevoie de senzori și circuite foarte sofisticate pentru această performanță, dar echipa a folosit șervețele, sticky notes, folie de alumini și bureți. În total, costurile se ridică la un dolar și jumătate. Inginerii de la KAUST au numit prototipul sugestiv Paper Skin.
Chiar dacă sună uimitor, alternativa ar putea avea numeroase utilități și aplicații. Testele au arătat că are aceleași performanțe precum alți senzori mai scumpi disponibili pe piață, plus o rază de simțire a activității de 13 centimetri. Întregul studiu poate fi citit aici.
De asemenea, acum câteva luni, experții de la Agenţia pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Cercetare din Singapore au anunțat că au creat piele umană artificială, care poate reda simțurile celor fără membre. Savanţii au fost capabili să trimită senzaţia tactilă ca un impuls electric către celulele creierului şoarecilor. Aceste impulsuri sunt asemănătoare simţurilor tactile ale oamenilor, scriu cei de la Live Science.
Pielea elastică, flexibilă, este realizată dintr-un cauciuc sintetic, conceput drept o structură care va face face deosebire între sensibilitate şi presiune printr-o piramidă la scară mică, un fel de mini-arcuri interne. Oamenii de ştiinţă au stropit cauciucul sensibil la presiune cu nanotuburi de carbon. Aceşti cilindri microscopici de carbon conduc extrem de bine electricitatea astfel încât, atunci când materialul este atins, generează un şir de impulsuri de la senzor. Seria de impulsuri este apoi trimisă la celulele creierului, într-un mod asemănător cu cel în care receptorii tactili din pielea umană trimit senzaţii la creier.